chiuretă
română
Etimologie
Din franceză curette.
Pronunție
- AFI: /kjuˈre.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului chiuretă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | chiuretă | chiurete |
| Articulat | chiureta | chiuretele |
| Genitiv-Dativ | chiuretei | chiuretelor |
| Vocativ | chiuretă | chiuretelor |
- instrument chirurgical de forma unei linguri, folosit la chiuretaj.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online