cimenta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ciment. Confer franceză cimenter.

Pronunție

  • AFI: /ʧi.men'ta/


Verb


Conjugarea verbului
cimenta
Infinitiv a cimenta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cimentez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cimenteze
Participiu cimentat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lega, a consolida cu ciment.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a facefie sau a deveni solid; a (se) consolida.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe