cimili
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ʧi.mi'li/
Verb
| Conjugarea verbului cimili | |
| Infinitiv | a cimili |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cimilesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cimilească |
| Participiu | cimilit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (reg.) a spune, a face sau a interpreta cimilituri.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online