ciurui
română
Etimologie
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului ciurui | |
| Infinitiv | a ciurui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ciuruiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ciuruiască |
| Participiu | ciuruit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) a (se) găuri în mai multe locuri.
- (v.tranz.) a trece prin ciur, a cerne sau a sorta cu ciurul.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului ciurui | |
| Infinitiv | a ciurui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
' |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ciuruie |
| Participiu | ciuruit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre apă sau alte lichide) a curge șiroind și producând un zgomot caracteristic.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online