cloaca

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : cloacă, clóáca

română

Etimologie

Din cloacă.

Pronunție

  • AFI: /ˈklo̯a.ka/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru cloacă.





engleză

(English)

Etimologie

Din latină cloāca‎ („cloacă, canal colector”) < din verbul cluō ‎(„a curăța, a purifica”).

Pronunție

  • AFI: /kloʊˈeɪkə/


Substantiv

cloaca, pl. cloacas sau cloacae

  1. (constr., inst.) cloacă, canal colector
  2. (spec.) latrină, toaletă, privată, closet
  3. (anat., zool.) cloacă

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Împrumutat din latină cloāca‎ („cloacă, canal colector”) < din verbul cluō ‎(„a curăța, a purifica”). Confer dubletul moștenit chiavica.

Pronunție

  • AFI: /kloˈaka/


Substantiv

cloaca f., cloache pl.

  1. (constr., inst.) cloacă, canal colector
  2. (fig.) cloacă, hazna
  3. (anat., zool.) cloacă

Sinonime

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din verbul cluō ‎(„a curăța, a purifica”).

Pronunție

  • AFI: /kloˈaː.ka/


Substantiv


Declinarea substantivului
cloāca
f. Singular Plural
Nominativ cloāca cloācae
Genitiv cloācae cloācārum
Dativ cloācae cloācīs
Acuzativ cloācam cloācās
Ablativ cloācā cloācīs
Vocativ cloāca cloācae
  1. (constr., inst.) cloacă, canal colector
  2. (glumeț) stomacul unei femei bete și vorace

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Împrumutat din latină cloāca‎ („cloacă, canal colector”) < din verbul cluō ‎(„a curăța, a purifica”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cloaca
f.m. Singular Plural
Substantiv cloaca cloaca's
Diminutiv invariabil invariabil
  1. (anat., zool.) cloacă

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Împrumutat din latină cloāca‎ („cloacă, canal colector”) < din verbul cluō ‎(„a curăța, a purifica”).

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /klɔ.ˈa.kɐ/


Substantiv

cloaca f., cloacas pl.

  1. (constr., inst.) cloacă, canal colector; (spec.) latrină
  2. (fig.) cloacă, hazna
  3. (anat., zool.) cloacă

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Împrumutat din latină cloāca‎ („cloacă, canal colector”) < din verbul cluō ‎(„a curăța, a purifica”).

Pronunție

  • AFI: /klo.ˈa.ka/


Substantiv

cloaca f., cloacas pl.

  1. (constr., inst.) cloacă, canal colector; (spec.) latrină
  2. (fig.) cloacă, hazna
  3. (anat., zool.) cloacă

Cuvinte derivate

Referințe