coabitantă

română

Etimologie

Din coabitant.

Pronunție

• AFI: /ko̯a.bi'tan.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului coabitantă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coabitantă	coabitante
Articulat	coabitanta	coabitantele
Genitiv-Dativ	coabitantei	coabitantelor
Vocativ	coabitanto	coabitantelor

1. (jur.) persoană care locuiește împreună cu alții în aceeași casă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online