colăcărie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din colăcar + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /ko.lə.kə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
colăcărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colăcărie colăcării
Articulat colăcăria colăcăriile
Genitiv-Dativ colăcăriei colăcăriilor
Vocativ colăcărie colăcăriilor
  1. (pop.) orație de nuntă.


Traduceri

Anagrame

Referințe