colerică

română

Etimologie

Din coleric.

Pronunție

• AFI: /ko.le'ri.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului colerică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colerică	colerice
Articulat	colerica	colericele
Genitiv-Dativ	colericei	colericelor
Vocativ	colerico	colericelor

1. persoană care se înfurie ușor, care are izbucniri de mânie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caicelor
• ciclareo
• clocirea
• cocârlei
• coclirea
• colăceri
• colăcire
• colcăire
• calorice

Referințe

• DEX '98 via DEX online