colică

română

Etimologie

Din franceză colique < latină colica.

Pronunție

• AFI: /'ko.li.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului colică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colică	colici
Articulat	colica	colicile
Genitiv-Dativ	colicii	colicilor
Vocativ	colică	colicilor

1. durere abdominală intensă care survine în criză.

   Colică nefritică.

   Colică biliară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calico
• colaci
• ciolac
• colcăi

Referințe

• DEX '98 via DEX online