comunionism
română
Etimologie
Din latină communio, -onis („comunicare, comunitate, legătură”).
Pronunție
- AFI: /ko.mu.ni.o.nism/
Substantiv
| Declinarea substantivului comunionism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comunionism | invariabil |
| Articulat | comunionismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | comunionismului | invariabil |
| Vocativ | - | invariabil |
- sistem politico-economic care se întemeiază pe conceptul de casă comună, piață comună și legislație comună.
Paronime
Traduceri
sistem politic
|