concertino
română
Etimologie
Din italiană concertino.
Pronunție
- AFI: /kon.ʧerˈti.no/
Substantiv
| Declinarea substantivului concertino | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | concertino | concertinouri |
| Articulat | concertinoul | concertinourile |
| Genitiv-Dativ | concertinoului | concertinourilor |
| Vocativ | concertinoule | concertinourilor |
- compoziție muzicală mai redusă decât concertul.
- nume dat grupului de instrumente solistice în concerto-grosso.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online