concorda

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză concorder < latină concordare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
concorda
Infinitiv a concorda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să concorde
Participiu concordat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a fi în acord, a corespunde, a se potrivi.


Traduceri

Referințe