conferențiar
română
Etimologie
Din franceză conférencier.
Pronunție
- AFI: /kon.fe.ren.ʦi'ar/
Substantiv
| Declinarea substantivului conferențiar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conferențiar | conferențiari |
| Articulat | conferențiarul | conferențiarii |
| Genitiv-Dativ | conferențiarului | conferențiarilor |
| Vocativ | conferențiarule | conferențiarilor |
- persoană care ține o conferință.
- grad în învățământul superior, intermediar între lector și profesor; persoană care deține acest grad.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online