conferi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză conférer, italiană conferire.

Pronunție

  • AFI: /kon.fe'ri/


Verb


Conjugarea verbului
conferi
Infinitiv a conferi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
confer
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să confere
Participiu conferit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a acorda un titlu, un grad, o decorație etc.
  2. (v.intranz.) a discuta cu cineva o chestiune importantă; a se întreține cu cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe