confidentă
Etimologie
Din confident.
Pronunție
- AFI: /kon.fi'den.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului confidentă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | confidentă | confidente |
| Articulat | confidenta | confidentele |
| Genitiv-Dativ | confidentei | confidentelor |
| Vocativ | confidento | confidentelor |
- persoană căreia i se fac confidențe; (p.ext.) prietenă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online