conservative

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Conservative

română

Etimologie

Din conservativ.

Pronunție

  • AFI: /kon.ser.va'ti.ve/


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru conservativ.
  2. forma de neutru plural pentru conservativ.





engleză

(English)

Etimologie

Din latină târzie conservātīvus, echivalent cu latină conservāt(us) + -īvus. Înlocuise engleză medie conservatif, care provenea din franceză medie conservatif.

Pronunție

  • AFI: /kənˈsɜrvətɪv/


Adjectiv

conservative (comp. more conservative, sup. most conservative)

  1. conservator, convențional
    The curriculum committee at this university is extremely conservative.
  2. precaut, prudent
    At a conservative estimate, growth may even be negative next year.
  3. (în SUA; pol., ec.) conservator
  4. (în Anglia; pol.) conservator
  5. conservant, conservativ
  6. (în iudaism) referitor la iudaism conservator

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și


Substantiv

conservative, pl. conservatives

  1. (om) conservator sau convențional
  2. (în SUA; ec.) conservator fiscal
  3. (în SUA; pol.) conservator politic
  4. (în SUA; șt.soc.) conservator social

Sinonime

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din conservatif.

Pronunție

  • AFI: /kɔ̃.sɛʁ.va.tiv/


Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru conservatif.

Omofone





italiană

(italiano)

Etimologie

Din conservativo.

Pronunție

  • AFI: /konservaˈtive/


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru conservativo.





latină

(Latina)

Etimologie

Din conservātivus.

Pronunție

  • AFI: /kon.ser.waːˈti.we/


Adjectiv

  1. forma de masculin singular la vocativ pentru conservātivus.