contencios
română
Etimologie
Din latină contentiosus (după franceză contentieux).
Pronunție
- AFI: /kon.ten.ʧi'os/
Substantiv
Declinarea substantivului contencios | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | contencios | contencioase |
Articulat | contenciosul | contencioasele |
Genitiv-Dativ | contenciosului | contencioaselor |
Vocativ | contenciosule | contencioaselor |
- (în unele state) serviciu pe lângă o instituție publică sau o întreprindere particulară, însărcinat cu apărarea drepturilor și intereselor instituției respective la încheierea de acte juridice sau în fața organelor de jurisdicție.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
Declinarea adjectivului contencios | ||
Singular | Plural | |
Masculin | contencios | contencioși |
Feminin | contencioasă | contencioase |
Neutru | contencios | contencioase |
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online