contondent

română

Etimologie

Din franceză contondant.

Pronunție

• AFI: /kon.ton'dent/

Adjectiv

Declinarea adjectivului contondent
	Singular	Plural
Masculin	contondent	contondenți
Feminin	contondentă	contondente
Neutru	contondent	contondente

1. (despre obiecte, corpuri) tare, ale cărui lovituri provoacă contuzii fără a tăia sau a sângera.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online