converge

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză converger < latină convergere.

Pronunție

  • AFI: /kon'ver.ʤe/


Verb


Conjugarea verbului
converge
Infinitiv a converge
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
converg
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să conveargă
Participiu convers
Conjugare III
  1. (v.intranz.) a se îndrepta spre același punct, (fig.) spre același scop.


Traduceri

Referințe