convolutul

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din convolut.

Pronunție

  • AFI: /kon.voˈlu.tul/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru convolut.
Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=convolutul&oldid=986961”