copertare
română
Etimologie
Din a coperta.
Pronunție
- AFI: /ko.per'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului copertare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | copertare | copertări |
| Articulat | copertarea | copertările |
| Genitiv-Dativ | copertării | copertărilor |
| Vocativ | copertare | copertărilor |
- acțiunea de a coperta și rezultatul ei; operație de îmbrăcare a unei cărți, a unui caiet etc. cu un înveliș protector de hârtie, carton, material plastic etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online