corcitură

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a (se) corci + sufixul -tură.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
corcitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corcitură corcituri
Articulat corcitura corciturile
Dativ-Genitiv corciturii corciturilor
Vocativ corcitură corciturilor
  1. animal sau plantă născută prin corcire; bastard.


Traduceri

Referințe