corist

română

Etimologie

Din franceză choriste.

Pronunție

• AFI: /ko'rist/

Substantiv

Declinarea substantivului corist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corist	coriști
Articulat	coristul	coriștii
Genitiv-Dativ	coristului	coriștilor
Vocativ	coristule	coriștilor

1. persoană care cântă într-un cor.

Cuvinte derivate

• coristă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• socrit
• storci

Referințe

• DEX '98 via DEX online