corupere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a corupe.

Pronunție

  • AFI: /ko.ru'pe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
corupere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corupere coruperi
Articulat coruperea coruperile
Genitiv-Dativ coruperii coruperilor
Vocativ corupere coruperilor
  1. acțiunea de a (se) corupe și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe