cositură

română

Etimologie

Din a cosi + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /ko.si'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului cositură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cositură	cosituri
Articulat	cositura	cositurile
Genitiv-Dativ	cositurii	cositurilor
Vocativ	cositură	cositurilor

1. câmp de pe care s-a cosit iarba.
2. cantitate de iarbă cosită; nutreț.
3. recoltă de nutreț.
4. rană pe care și-o fac la picioare animalele sau oamenii în timpul mersului, ca urmare a poziției sau a conformației defectuoase a membrelor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cusători
• cuarțoși

Referințe

• DEX '98 via DEX online