costuma

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză costumer.

Pronunție

  • AFI: /kos.tu'ma/


Verb


Conjugarea verbului
(se) costuma
Infinitiv a (se) costuma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) costumez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) costumeze
Participiu costumat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se îmbrăca cu un costum special pentru bal mascat, pentru ieșirea în scenă etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe