cotar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cot + sufixul -ar.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cotar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotar cotari
Articulat cotarul cotarii
Genitiv-Dativ cotarului cotarilor
Vocativ cotarule cotarilor
  1. persoană care măsoară cu cotul dimensiunile butoaielor pentru a le calcula capacitatea.
  2. (înv.) slujbaș însărcinatsupravegheze măsurătorile cu cotul ale mărfurilor vândute sau cu verificarea lungimii reglementare a cotului.
  3. (la pl.) larvă a unor fluturi, cu mers caracteristic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe