creditare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a credita.

Pronunție

  • AFI: /kre.di'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
creditare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ creditare creditări
Articulat creditarea creditările
Genitiv-Dativ creditării creditărilor
Vocativ creditare creditărilor
  1. acțiunea de a credita și rezultatul ei.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe