crenguță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din creangă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /kren'gu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
crenguță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crenguță crenguțe
Articulat crenguța crenguțele
Genitiv-Dativ crenguței crenguțelor
Vocativ crenguță crenguțelor
  1. diminutiv al lui creangă; crenguliță, crengurea.


Traduceri

Referințe