croncăni

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din cronc + sufixul -ăni.

Pronunție

  • AFI: /kron.kə'ni/


Verb


Conjugarea verbului
croncăni
Infinitiv a croncăni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
croncănesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să croncănească
Participiu croncănit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre ciori, corbi etc., la pers. 3) a scoate sunete caracteristice speciei.
  2. (v.intranz.) (despre oameni) a scoate strigăte nearmonioase, a vorbi articulând cuvintele în mod dezagreabil, gutural și nedeslușit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe