crug

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din rusă круг (krug), sârbocroată krug.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
crug
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crug cruguri
Articulat crugul crugurile
Genitiv-Dativ crugului crugurilor
Vocativ crugule crugurilor
  1. (înv.) orbită a lunii sau a unei planete.
  2. ciclu solar (sau lunar).

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe