cumarină

română

Etimologie

Din franceză cumarine.

Pronunție

• AFI: /ku.ma'ri.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului cumarină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cumarină	cumarine
Articulat	cumarina	cumarinele
Genitiv-Dativ	cumarinei	cumarinelor
Vocativ	cumarină	cumarinelor

1. produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cianuram

Referințe

• DEX '98 via DEX online