cumpănit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cumpăni.

Pronunție

  • AFI: /kum.pə'nit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cumpănit
Singular Plural
Masculin cumpănit cumpăniți
Feminin cumpănită cumpănite
Neutru cumpănit cumpănite
  1. (despre oameni și manifestările lor) chibzuit, echilibrat, măsurat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe