curtezan

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză courtisan (după curte).

Pronunție

  • AFI: /kur.te'zan/


Substantiv


Declinarea substantivului
curtezan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curtezan curtezani
Articulat curtezanul curtezanii
Genitiv-Dativ curtezanului curtezanilor
Vocativ curtezanule curtezanilor
  1. (azi ir.) persoană care face curte unei femei; (p.ext.) bărbat neserios, ușuratic.
  2. (înv.) curtean (lingușitor, intrigant).


Traduceri

Anagrame

Referințe