cușcuș

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă kuskus. Confer franceză couscous.

Pronunție

  • AFI: /'kuʃ.kuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
cușcuș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cușcuș invariabil
Articulat cușcușul invariabil
Genitiv-Dativ cușcușului invariabil
Vocativ cușcușule invariabil
  1. pastă făinoasă în formă de bobițe (întrebuințată în supă, ca garnitură la carne etc.).


Traduceri

Referințe