Sari la conținut

dăinuitor

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a dăinui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /dəj.nu.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
dăinuitor
Singular Plural
Masculin dăinuitor dăinuitori
Feminin dăinuitoare dăinuitoare
Neutru dăinuitor dăinuitoare
  1. care dăinuiește; durabil, trainic, persistent.


Traduceri

Anagrame

Referințe