dărâmat

română

Etimologie

Deivat din dărâma.

Pronunție

• AFI: /də.rɨ'mat/

Adjectiv

Declinarea adjectivului dărâmat
	Singular	Plural
Masculin	dărâmat	dărâmați
Feminin	dărâmată	dărâmate
Neutru	dărâmat	dărâmate

1. prăbușit, surpat; (fig.) nimicit, distrus.

   O veche construcție dărâmată.

2. (despre copaci) cu ramurile, cu frunzele rupte.

Sinonime

• 1: demolat, dărăpănat, năruit, prăbușit, prăvălit, risipit, surpat, (pop.) hâit

Cuvinte derivate

• dărâma
• dărâmător
• dărâmătură

Traduceri

demolat

engleză: demolished (English)

suedeză: förstörd (svenska), demolerad (svenska)