dacit

română

Etimologie

Din franceză dacite.

Pronunție

• AFI: /da'ʧit/

Substantiv

Declinarea substantivului dacit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dacit	invariabil
Articulat	dacitul	invariabil
Genitiv-Dativ	dacitului	invariabil
Vocativ	dacitule	invariabil

1. rocă vulcanică alcătuită din cuarț, andezin, biotit, hornblendă, feldspat etc., de obicei cenușie, folosită ca piatră de construcție.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cădit
• dicta

Referințe

• DEX '98 via DEX online