dandana

română

Etimologie

Din turcă tantana.

Pronunție

• AFI: /dan.daˈna/

Substantiv

Declinarea substantivului dandana
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dandana	dandanale
Articulat	dandanaua	dandanalele
Genitiv-Dativ	dandanalei	dandanalelor
Vocativ	dandana	dandanalelor

1. (fam.) întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură.
2. zgomot mare, tărăboi; petrecere gălăgioasă.

Cuvinte derivate

• dăndănaie

Cuvinte compuse

• clopot de dandana

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online