deșertare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a deșerta.

Pronunție

  • AFI: /de.ʃer'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
deșertare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ deșertare deșertări
Articulat deșertarea deșertările
Genitiv-Dativ deșertării deșertărilor
Vocativ deșertare deșertărilor
  1. (pop.) acțiunea de a (se) deșerta; golire, deșertat.


Traduceri

Referințe