deținătoare

română

Etimologie

Din deținător.

Pronunție

• AFI: /de.ʦi.nə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului deținătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deținătoare	deținătoare
Articulat	deținătoarea	deținătoarele
Genitiv-Dativ	deținătoarei	deținătoarelor
Vocativ	deținătoareo	deținătoarelor

1. persoană care are în păstrare bunuri materiale; persoană care posedă un lucru, un titlu, un premiu, o recompensă etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online