decăzut

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a decădea.

Pronunție

  • AFI: /de.kə'zut/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
decăzut
Singular Plural
Masculin decăzut decăzuți
Feminin decăzută decăzute
Neutru decăzut decăzute
  1. care a ajuns în decădere, în declin.
  2. depravat, declasat, stricat.
  3. (urmat de determinări introduse prin prep. „din”) care a pierdut un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități.


Traduceri

Referințe