decela

Vezi și : décela

română

Etimologie

Din franceză déceler.

Pronunție

• AFI: /de.ʧeˈla/

Verb

Conjugarea verbului decela
Infinitiv	a decela
Indicativ prezent pers. 1 sg.	decelez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să deceleze
Participiu	decelat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a distinge, a pune în evidență existența unei substanțe aflate în cantitate foarte mică sau a unui fenomen sau proces foarte puțin intens.

Cuvinte derivate

• decelare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dacele

Referințe

• DEX '98 via DEX online