decerna

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză décerner < latină decernere.

Pronunție

  • AFI: /de.ʧer'na/


Verb


Conjugarea verbului
decerna
Infinitiv a decerna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
decern
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să decearnă
Participiu decernat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe