defunct

română

Etimologie

Din latină defunctus, franceză défunt.

Pronunție

• AFI: /de'funkt/

Adjectiv

Declinarea adjectivului defunct
	Singular	Plural
Masculin	defunct	defuncți
Feminin	defunctă	defuncte
Neutru	defunct	defuncte

1. mort, răposat, decedat.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului defunct
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	defunct	defuncți
Articulat	defunctul	defuncții
Genitiv-Dativ	defunctului	defuncților
Vocativ	defunctule	defuncților

1. om mort, răposat, decedat.

Cuvinte derivate

• defunctă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche defunct (astăzi défunt) < latină dēfunctus, participiu trecut pentru dēfungor („a termina, a elibera”).

Pronunție

• AFI: /dɪ'fʌŋkt/
• AFI: /ˌdi'fʌŋkt/ (SUA)

Adjectiv

defunct (comp. more defunct, sup. most defunct)

1. (acum rar) mort, răposat, decedat
2. inactiv, nefolosit, neutilizat
3. (în informatică, specific unui program) care s-a oprit dar mai este afișat în lista de procese deoarece procesul-părinte care l-a creat încă mai rulează. Confer și zombie, zombie process (proces zombie).
4. (afaceri) nu mai activează sau nu mai este în serviciu

Sinonime

• 1: deceased, dead
• 2: inactive

Substantiv

defunct, pl. defuncts

1. om mort, defunct

Verb

Conjugarea verbului to defunct
Infinitiv	to defunct
Prezent simplu pers. 3 sg.	defuncts
Trecut simplu	defuncted
Participiu trecut	defuncted
Participiu prezent	defuncting

1. a inactiva, a suprima

Vezi și

• function
• bankrupt

Referințe

• Wiktionary