dehiscent
română
Etimologie
Din franceză déhiscent < latină dehiscens, dehiscentis.
Pronunție
- AFI: /de.his'ʧent/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului dehiscent | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | dehiscent | dehiscenți |
| Feminin | dehiscentă | dehiscente |
| Neutru | dehiscent | dehiscente |
- (despre fructe, antere etc.) care se deschide spontan când ajunge la maturitate, punând în libertate semințele.
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online