demâncare

română

Etimologie

Din de + mâncare.

Pronunție

• AFI: /de.mɨn'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului demâncare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	demâncare	demâncăruri
Articulat	demâncarea	demâncărurile
Genitiv-Dativ	demâncării	demâncărurilor
Vocativ	demâncare	demâncărurilor

1. mâncare, hrană, bucate; demâncat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online