demitere

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a demite.

Pronunție

  • AFI: /de'mi.te.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
demitere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ demitere demiteri
Articulat demiterea demiterile
Genitiv-Dativ demiterii demiterilor
Vocativ demitere demiterilor
  1. acțiunea de a demite și rezultatul ei; destituire, concediere.


Traduceri

Referințe