depănușa

română

Etimologie

Din des + pănușă.

Pronunție

• AFI: /de.pə.nu'ʃa/

Verb

Conjugarea verbului depănușa
Infinitiv	a depănușa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	depănușez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să depănușeze
Participiu	depănușat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a desface, manual sau mecanic, pănușile de pe știuleții de porumb.

Cuvinte derivate

• depănușător

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online