descâlcire
română
Etimologie
Din a descâlci.
Pronunție
- AFI: /des.kɨl'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului descâlcire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | descâlcire | descâlciri |
| Articulat | descâlcirea | descâlcirile |
| Genitiv-Dativ | descâlcirii | descâlcirilor |
| Vocativ | descâlcire | descâlcirilor |
- acțiunea de a descâlci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online